Protectia Mediului

Costurile pentru protectia mediului vor creste pretul energiei

Costurile pentru protectia mediului vor creste pretul energiei In sectorul energetic, Guvernul are in vedere infiintarea Observatorului Energetic National, ca institutie pentru analiza datelor privind productia si consumul de energie, privatizarea a cel putin doua societati de productie, respectiv de distributie, realizarea, pana in martie, a complexurilor energetice prin unirea centralelor Turceni si Rovinari cu minele de carbune, precum si adoptarea unei politici viabile de tarifare a gazelor naturale prin stabilirea preturilor finale pe categorii diferite de consumatori captivi. In domeniul energetic, mai sunt prevazute ajustarea, pana in luna martie, a tarifelor la consumatorii captivi de electricitate, inclusiv a pretului mediu pentru energia electrica livrata de Termoelectrica, si a pretului national de referinta la energia termica, introducerea, pana in octombrie, a tarifelor locale pentru energia termica livrata de Termoelectrica si includerea costurilor pentru protectia mediului in pretul energiei. Trimestrial, Guvernul va controla volumul creantelor furnizorilor de utilitati si va decide sistarea serviciilor catre clientii rau-platnici.

In premiera pe plan international Banca Mondiala va impaduri 6.000 de hectare in Romania, urmand sa vanda aerul curat ce rezulta din absorbtia CO2

O suprafata de 6.000 de hectare de teren degradabil va fi impadurita, in urma Acordului de Cumparare a Reducerii Emisiilor, semnat astazi de directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Est, Anand Seth, si directorul Regiei Nationale a Padurilor, Ion Dumitru. Potrivit acordului, Fondul Prototip de Carbon, administrat de Banca Mondiala, va plati Regiei Nationale a Padurilor suma de 3,6 dolari pentru fiecare tona de bioxid de carbon retinut in urma impaduririi. Se estimeaza ca proiectul va regenera circa 855.000 de tone de carbon, pe durata a 15 ani. Asta inseamna ca Regia va primi de la Banca Mondiala 3 milioane de dolari, suma care va acoperi partial costurile pentru impadurirea celor 6.000 de hectare de terenuri degradate. Prima transa urmeaza sa fie platita in decembrie a.c. Suprafetele care urmeaza sa fie impadurite se afla in judetele Dolj, Mehedinti, Olt, Braila, Galati, Ialomita, Tulcea si Vaslui. Acesta este primul proiect-pilot in domeniul forestier, care va genera retinerea carbonului, negociata in termeni comerciali in contextul Protocolului de la Kyoto. Adoptat in 1997, tratatul international prevede ca tarile puternic industrializate sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu circa 5,2 procente pana in 2012, fata de nivelul din 1990. Protocolul de la Kyoto urmeaza sa intre in vigoare in 2004, daca va fi ratificat si de Rusia. Tranzactiile cu aer curat reprezinta o sansa pentru tarile mai putin dezvoltate. Tinand cont ca bioxidul de carbon se raspandeste la nivel global, indiferent de sursa de emisie, acordul de la Kyoto permite tarilor bogate sa investeasca in proiecte de reducere a emisiilor peste granite, in tari sarace, urmand sa le fie trecuta aceasta contributie in cota lor de depoluare. Neexistand inca o piata de comercializare a aerului curat, nu se poate spune in acest moment daca suma negociata cu Banca Mondiala este avantajoasa. Cert este ca impadurirea celor 6.000 de hectare de teren va reduce eroziunea de suprafata, va imbunatati conditiile de habitat ale faunei salbatice, iar pe termen mediu va mari fertilitatea solului si va avea efecte climatice benefice.

O comisie parlamentară a început analiza proiectului de la Roșia Montană

ALBA IULIA, 7 mai (MEDIAFAX) - Comisia parlamentară care analizează proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation privind exploatarea zăcămîntului auro-argintifer din zonă și-a început, miercuri, activitatea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În prima parte a zilei, membrii comisiei s-au întîlnit cu reprezentanții administrației publice locale și au discutat despre impactul pe care l-ar avea proiectul asupra localnicilor, din punct de vedere economic și social, după care au participat, la Centrul de Informare de la Roșia Montană, la prezentarea proiectului, care a fost făcută de conducerea societății, precum și de specialiștii ei. Discuțiile s-au axat, în mare parte, pe tema unei eventuale poluări în zonă.

Președintele comisiei parlamentare, Alexandru Sassu, a declarat că parlamentarii vor încerca să își formeze o opinie unitară față de proiect, urmînd să se întîlnească cu toate părțile implicate.

La rîndul său, senatorul PSD Cornel Filipescu a spus că, personal, crede că investiția ar trebui realizată, deoarece nu există alte perspective pentru localnici.

Comisia dorește să analizeze atît proiectul de investiții, cît și impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra mediului înconjurător și asupra vieții locuitorilor zonei. De asemenea, comisia va analiza și argumentele pe care opozanții proiectului le aduc împotriva investiției companiei româno-canadiene. La sfîrșitul lunii, comisia parlamentară va prezenta într-o ședință comună a celor două camere ale Parlamentului un raport asupra analizei pe care o vor face la Roșia Montană.

Pe de altă parte, președintele Academiei Române, EugenSimion, a declarat, miercuri, în cadrul unei întîlniri paralele la Cîmpeni, că riscurile pe care le presupune proiectul sînt mult mai mari decît beneficiile. Academia Română a propus două soluții alternative pentru zonă, respectiv transformarea ei într-o rezervație arheologică sau oprirea exploatării miniere timp de 10 - 15 ani, pînă la descoperirea unei alte metode de exploatare, fără cianuri. Eugen Simion și-a exprimat speranța că academicienii se vor întîlni cu membrii comisiei parlamentare, pentru a-și prezenta opiniile. Alexandru Sasu a spus că parlamentarii se vor întîlni cu siguranță cu reprezentanții Academiei Române și că această instituție are un punct de vedere de care comisia va ține cont.

Statul român - reprezentat prin Minvest Deva - s-a asociat cu compania canadiană Gabriel Resources în urmă cu cinci ani și a format societatea mixtă Roșia Montană-Gold Corporation SA, care are ca scop exploatarea rezervelor de aur și argint din zonaRoșiaMontană în Munții Apuseni.

Gabriel Resources a concesionat, în 1997, terenul pe care urmează să amplaseze viitoarea exploatare contra sumei de trei milioane de dolari. Acționar majoritar este Gabriel Resources care deține 75% din capital, restul de 25% din acțiuni reprezentînd participația Minvest Deva.

Potrivit unui studiu definitiv de fezabilitate realizat de Gabriel Resources la jumătatea anului 2001, investițiile inițiale pentru acest proiect se ridică la aproximativ 295 de milioane de dolari. Minele de la Roșia Montană dețin rezerve certe și probabile de peste 300de tone de aur și rezerve de argint ce depășesc 1.600 de tone.

Proiectul a stîrnit proteste atît din partea organizațiilor pentru protecția mediului, cît și din partea oamenilor de cultură care au apreciat că lucrările vor distruge moștenirea arheologică a zonei.

Parlamentul a aprobat, în ședință comună, după o solicitare a premierului Adrian Năstase, înființarea unei comisii speciale care să analizeze proiectul de la Roșia Montana și să depună un raport în termen de două luni.